Lumea Lui Trebuie

32
1757

Sănătate!

Am fost tare supărat pe generația din care fac parte, cea care își trăia copilăria, adolescența sau prima tinerețe în anii ’90. Și, când spun „generația din care fac parte”, nu mă autoexclud. Am fost supărat și pe mine.

N-aș fi fost mâhnit dacă n-aș fi crezut în potențialul uriaș al generației mele de a întoarce la 180 de grade paradigmele cu care a fost plămădită. Am urât generațiile anterioare, le-am privit cu superioritate, cu sfidare, ba chiar cu dispreț, pentru că nu reușiseră ceea ce (credeam pe atunci) urma să înfăptuim noi.

Nu numai că n-am izbutit, nu cred că e o problemă nici că am eșuat, înjositor e că ne-am ratat obiectivul repetând greșelile generațiilor dinaintea noastră. N-am fost în stare nici măcar să facem propriile greșeli, a trebuit să le împrumutăm pe ale celor pe care îi blamam.

Ne pricopsiserăm și noi cu VI(ru)SUL american, cel care a așezat semnul egal între vis și ideal. Cu toții voiam să-l trăim. Adică să ne îmbogățim, să avem parte de faimă, să conducem mașini luxoase și așa mai departe. L-am primit pe „să deținem” și l-am dat la schimb pe „să fim”. Și n-am mai fost.

Idealul reprezintă acțiunea care nu ne are pe noi înșine ca personaje pricipale, ci întregul ansamblu al elementelor care asigură climatul prielnic dezvoltării naturale. Pentru că, nu poți fi fericit de unul singur.

În timp ce, un vis, un deziderat, o dorință, poate avea și o pisică – își dorește mai multă mâncare, spre exemplu. Sau un câine, care visează la un lanț mai lung. Sau un cal care tânjește după ziua în care nu va mai fi biciuit.

Prin urmare, dacă punem egal între vis și ideal, cu ce ne diferențiem de animale? Sau, de ce spunem că suntem stăpâni pe viețile noastre dacă noi am acționat după cum ni s-a dictat? Mai sunt viețile noastre dacă sunt construite din comenzile altora?

Desigur, în accepțiunea unora, dacă nu adormi visând și nu visezi dormind, americănește, e limpede că te-ai pierdut pe drumul bătătorit de șenilele tancurilor sovietice. Sunt indivizi pentru care nu există nuanțe, pentru că nu le pot vedea, fiind lipsiți de substanță. Pentru ei, nu există decât „ori e albă, ori e neagră”.
Aceștia sunt portavocile „Lumii Lui Trebuie”.

Cei care ne stau cu securea deasupra capului, dar ne spun să nu judecăm. Cei care ne spun că trebuie să fim iertați de o anumită instituție pentru așa-zisele păcate săvârșite cu gândul. Cei care nu știu că nu se pune egal între a judeca și a condamna, ci între a judeca și a gândi. Cei care condamnă fără să judece. Cei care nu știu că nu poți săvârși o faptă cu gândul, așadar, nu poți fi tras la răspundere pentru o sămânța încolțită int-un colț de minte. Cei autointitulati „dintr-o bucată”, cei care ne vor asemenea lor; fără gând și fără judecată.

Sunt aceiași, cei despre care v-am scris în urmă cu câteva zile. Cei care înaltă prin jignire folosind în necunoștință de cauza expresia „ultimul om”. De data aceasta, se înjosesc prin laudă. A afirma despre tine însuți că ești „dintr-o bucată”, înseamnă a recunoaște că ești lipsit de celelate bucăți care asigură funcțiile vitale ale existenței. Înseamnă a striga în gura mare că nu ești întreg și a aștepta lingușeala.

Să fii doar o bucată lipsită de compoziție și să te mândrești! Veselă cugetare…

Am fost tare supărat pe generația din care fac parte, cea care își trăia copilăria, adolescența sau prima tinerețe în anii ’90. Și, când spun „generația din care fac parte”, nu mă autoexclud. Am fost supărat și pe mine.

Nu mai sunt. Am iertat-o și m-am iertat. Nu pentru că am merita iertarea și nu din nevoia de a ne grația conștiința, ci pentru ca generațiile care ne succed să aibă dreptul la greșeală și, mai ales, la iertare.

Audiție plăcută, pace și sănătate!

P.S.

Nu luați de bune cele scrise, gândiți cu mințile voastre, folosiți-vă filtrele și concluzionați singuri.

Lumea Lui Trebuie:

Strofa Întâi:

Trebuie să mergi la școală, ca să iei premiu-întâi
Și să pui diploma înrămată în cui, pe perete,
Le-aduni și rămâi
Cu douăsprezece coronițe și eterne regrete.

Trebuie să ai casă, nevastă, copii,
Deci trebuie să faci credit la bancă,
Dacă așa obții zâmbetul pe moacă,
Să-ți treacă, faci de râs verbul a zâmbi!

Trebuie să faci nuntă la biserică,
Să nu zică ceva rudele, vreo predică,
Ce te-mpiedica să nu?
Când Dumnezeu e în acordul dintre oameni, nu în ziduri?

Trebuie să ingurgitezi tot ce ți se livrează,
Să crezi că doar banii contează,
Dar dacă n-ai fost fericit când erai sărac,
Nu vei fi nici dacă vei deveni bogat!

„Trebuie să intri în rândul lumii!”
Căci lumea știe ce trebuie făcut,
În „Lumea Lui Trebuie” trebuie funii
Și lațuri, cu lanțuri legate de gât!

Refren:

Destinul nu garantează destinația, (și)
Nu ne salvează revoluția ci revelația.
„Lumea Lui Trebuie” e falsă, literatură de masă,
Vibrația joasă apăsa, nu-mi păsa de ea.

Strofa A Doua:

Trebuie să îți dresezi odraslele în beznă
După ce le barbarizezi prin botez,
Dă, Doamne, basmele, spasmele să-i cuprindă,
Înrobește-i de mici, nu cumva să decidă
Cu mintea lucidă ce drum vor s-aleagă,
Ci să se ucidă din leagăn!
Propagă-le dogme ce leagă și vor sta la coadă
Dând spagă la intrarea în lagăr!

Trebuie să lupți pentru visurile tale
Și să faci milioane, spun oamenii,
Specia de târâtoare, lighioanele
Transformatoare de aforisme-n șabloane,
De unde trebuie să-ncepem, de la sfârșit?
Sau trebuia să sfârșim la-nceput?
Aveți visuri mari, dar un ideal mărunt,
Iar eu ar trebui să fiu fericit?!

„Trebuie să intri în rândul lumii!”
Așa mi se spune de când m-am născut,
Dar eu am dat-o-n bară mereu, căci prefer
O bară frumoasă decât un gol urât!

Refren:

Destinul nu garantează destinația, (și)
Nu ne salvează revoluția ci revelația.
„Lumea Lui Trebuie” e falsă, literatură de masă,
Vibrația joasă apăsa, nu-mi păsa de ea.

 

32 COMENTARII

  1. N o spun ca să spun și eu ceva : a meritat așteptarea cu vârf și îndesat,cea mai bună piesă până acum(pentru mine,nu înseamnă că așa e, ‘fiecare are dreptatea lui,eu cred în dreptatea mea’). Sănătate Rappa jos pălăria.

  2. Tu, tu esti unic. Atunci in trecut, cand te-am intalnit ( virtual ), am știut că gândești altfel. Erai cu Dragoș, ieșea ingeri cu coarne, speram si tot iti scriam ca sunt nerăbdător sa va aud pe radio, sa va urmăresc la tv…dar nu asta a fost scopul vostru, intr-un final l-am înțeles :-). In viitorul apropiat, poate avem ocazia totusi sa bem palinca aia…a devenit veche ca un vin, dar vorba aia…cu cat mai vechi, cu atat mai bun.

    Ps: nu ma semnez, sunt convins ca stii cine sunt. Toate cele bune prietene!

  3. Te pup si te respect . Turcu. sti tu cine, am copilarit cativa ani pe la fotbal . Imi plac versurile, tari rau de tot. Ascult muzica ta si in masina Rappa :). Iti doresc numai bine

    • Ooooo, te salut, Toto! Ce surpriza! Tinem legatura, iti scriu pe mail si poate ne vedem la un sprit dupa ce trece nebunia cu pandemia. Te pup, sanatate si numai bine!

  4. https://www.youtube.com/watch?v=itwN0hOz2bM
    Eh… multi ani de ascultat rapPA si totusi piesa asta e prea ciudata, in sensul bun. Din pacate va veni si momentul cand se va sfari toata generatia asta spirituala de muzica. Probabil ca o va face dupa ce o sa muriti voi… sau poate ca a facut-o deja, uitandu-ma la muzica actuala cred ca e a doua varianta. M-am gandit sa iti zic un simplu multumesc pentru tot ceea ai facut si inca faci. Am ascultat cam tot ce se putea din domeniul asta si este exact cum spui si tu, esti excesiv de spiritual, esti universal… esti cea mai buna muzica care mi-a trecut vreodata prin ureche. Mare pacat ca nu au aflat mai multi de numele tau poate s-ar mai trezi din ei la Realitate, zic si eu… oricum, se spune ca atunci cand multimea nu te intelege te scoate din ecuatie deci poate ca pe tine te asculta doar cei care trebuie.
    As dori sa iti urez sanatate si multa putere in tot ceea ce mai vrei sa faci. E cale lunga pana la normalitate numai timpul sa ne ajunga, ai grija de tine Daniele, Doamne Ajuta!

    • Intr-adevar, Catalin, e cale lunga pana la normalitate. Pe deasupra, ne si uimeste normalitatea cand o intalnim, tindem sa supraapreciem firescul.
      Multumesc pentru apreciere, sanatate si numai bine!

  5. Rappa, eu cred ca suntem generația de tranzit. Dintre „a trăii și a fii”. Cei care am avut copilărie în viata reală, iar la prima maturitate am dat de viața virtuala. Cei care au trecut de la o praștie și un „nu te supara frate”, cățărat în copaci, ascunsea..la telefoane, internet, mașini de spalat automate (ar fii atâtea de înșirat). Cred ca am făcut unele greșeli din cauza ca ne-am trezit îmbătați de tehnologie și false oportunități ale dezumanizarii, aruncați într-un fals miraj..Defapt asta spui și tu..poate ca nu am avem nici o scuza, dar suntem generația care găsim. Pace și respect!

  6. Salut, maestre. Sunt Raul, băiatul cu poeziile, am conversat la articole mai vechi, și pe messeneger.
    Mesajul piesei seamăna cu al piesei „Tot”, refrenul la intonație cu refrenul de la „Coroana de spini”, îmi place. Aduce și a „Trageți sforile” și a „Confesiuni din pântec”. Frumos. Îmi face plăcere să ascult piesa asta(inclusiv și celelalte), dar în special „Lumea Lui Trebuie” pentru legătură mesajului cu alte piese. Mă bucur mult că ai postat piesele astea, încă de când ai anunțat anul trecut albumul, tot la câteva zile îți verificam blogul, în speranța să citesc, învăț, descopăr, ascult ceva nou, și într-un final, am intrat pe Facebook și am văzut că ai postat „Sala de așteptare”. Chiar atunci mă uitam la un film cu familia, și l-am oprit, și am ascultat toți, la fel cu restul pieselor în fiecare seară. Încă din 2015 am toate piesele tale, și le ascult, le analizez, înțeleg ceva nou, ești singurul artist pe care încă îl ascult, aveam alți pe care îi ascultam doi/trei ani, dar pe măsură ce creștem simțeam că nu mă mai reprezintă, dar tu încă reprezinți ceea ce vreau să reprezint. Prima oară am dat de tine în 2013, când lansări „Pe aripile vântului”, am ascultat albumul, dar nu înțelegem eu mare lucru pe atunci, abea după doi ani de cărți și documentare trecute prin propriile filtre, și mai ales citit/scris de poezii am început să te înțeleg, și atunci am început să-mi fac „teme” din versurile tale. Să le analizez, să înțeleg fiecare sens în mod particular al fiecărui sens al versului, cât și al pieselor în mod întreg. Și mai ales să nu îmi ” plantez” sămânța ideilor , principilor convingerilor tale decât după ce le trec prin proprie filtre, pentru a deveni una cu ele și să fiu sigur că mă reprezintă și că vreau să le reprezint. Căci, ce rost are, să reprezint o idee, dacă nu mă reprezintă, dacă nu o trăiesc, și mai ales, dacă nu trăiesc prin ea?
    În final, îți mulțumesc pentru faptul că mă ghidezi într-o direcție, pe care, eu o consider bună pentru mine. Să ne auzim cu bine în continuare și ai grijă de tine și de familia ta.
    Salutări!

    • Salutare, Raul,
      Ti-am citit mesajul cu atentie si, pe masura ce-l parcurgeam, imi intaream convingerea ca activitatea mea nu e inutila. Multumesc, sanatate si numai bine!

  7. Te salut,Rappa!

    Ca de obicei o piesa foarte buna,iar videoclipul este pe masura ei. Felicitari!
    Personal o consider continuarea piesei ”Tot” 😀

    Sanatate si numai bine!

  8. Salut,Rappa! Am asteptat cu nerăbdare să sa mai scoti ceva minunat,dar de cand ai scos melodia „Lumea lui trebuie” ma tot gandesc daca te-ai inspirat de undeva in legatura cu refrenul si daca da,de unde? Nu mi-l pot scoate din cap,mi se pare foarte cunoscut.

  9. Nu sunt singurul care crede asta, ai un talent înnăscut, nu știu cum altcumva să zic. Eu daca vreau sa scriu ceva iese o manea (nu în sensul că vreau sa fac o manea, ci că iese.. sa zicem că mi e milă de pix și foaia irosită). Nu vezi tu asta, normal, că tu le scrii dar piesele tale sunt geniale..

  10. Salut maestre! Ma bucur ca sunt contemporan cu tine si voiam sa te intreb….crezi ca vei mai canta despre rapid…sau cam alea au fost? Sanatate si spor in tot ce faci!

    • Salutare, Augustin, iti multumesc pentru compliment! Voi mai scrie si piese dedicate Rapidului, doar ca nu stiu cand se va intampla, e chestiune de timp. Sanatate si numai bine!

  11. Salutare, Rappa!

    Probabil cel mai bun lucru pe care mi l-a oferit „mirobolantul” 2020 a fost sa-ti descopar canalul de youtube si implicit creatiile. Este indiscutabil faptul ca, in materie de artist, esti unul mai mult decat complet: flow si dictie impecabile, jocuri de cuvinte si metafore pe care, probabil, 80% dintre oameni nu le-ar putea elucida si/sau intelege nici daca ar consulta dex-ul. Genul de texte care s-ar integra perfect ca material de studiu intr-o programa scolara, pentru ca, pe langa faptul ca necesita atentie pentru a fi corect percepute, ofera diverse perspective asupra vietii, total diferite de cele pe care noi, generatiile de la „coca-cola” pana la „generatia z”, „refuzam” sa le constientizam si sa le acceptam in majoritatea cazurilor. Ascultandu-ti piesele, am realizat cat de Mare este Artistul Rappa, dar totodata sunt ferm convins de faptul ca Omul Rappa este cu mult peste. Pacat de faptul ca numarul oamenilor capabili sa-ti aprecieze munca si sa-ti impartaseasca ideile
    nu reprezinta nici macar 1% din cat ai merita, dar pentru cei care o fac, nu renunta!
    Imi cer scuze pentru „romanul” scris!

    De la „semi-artist” la Artist, jos palaria! 🙂

  12. Salutare! Eu fac parte din noile generații. Și sunt foarte incantata sa va spun ca sunteți urmărit si de adolescenți. Va respect foarte mult și va mulțumesc pentru ceea ce a-ți făcut pentru mine prin muzica.

    • Ma bucur sa stiu ca sunt urmarit de adolescenti, e un fapt care ma responsabilizeaza si, in acelasi timp, ma obliga. Iti multumesc pentru mesaj, Bianca, sanatate si numai bine!

LĂSAȚI UN MESAJ